Ai o factură între două firme, clientul îți spune nonșalant „vin cu banii cash” și tu nu știi exact cât ai voie să încasezi în numerar, ce risc îți asumi și ce treci în contabilitate. Situația asta e mai frecventă decât recunosc mulți antreprenori. Hai să vedem, cu legea în față, care sunt limitele legale pentru numerar între firme în 2026 și cum eviți amenzile acelea foarte usturătoare.

Care este plafonul de numerar între firme în 2026

Regulile de bază sunt date de Legea 70/2015, actualizată prin modificări succesive în 2023-2025. Textul actual al legii, în forma consolidată, arată că între agenți economici (SRL, SA, PFA, II, IF etc.) operațiunile se fac, de regulă, prin instrumente de plată fără numerar, iar cash-ul este permis doar în anumite limite zilnice definite clar în articolele 3 și 4.

Pe scurt, pentru încasări și plăți cash între firme, plafoanele valide în 2026, conform legii și interpretărilor publicate de consultanți fiscali pe baza acestor texte, sunt următoarele:

  • Încasări de la o altă firmă: maximum 5.000 lei în numerar pe zi, de la o singură persoană juridică.
  • Plăți către alte firme: maximum 5.000 lei/persoană juridică pe zi, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi pentru toate plățile în numerar ale firmei.
  • Plăți și încasări la magazine cash & carry: plafon zilnic de 10.000 lei în numerar.

Aceste limite apar în lege ca „plafon zilnic” și sunt legate de o persoană (partener de afaceri), respectiv de totalul de plăți pe zi. Nu contează câte facturi ai, câte chitanțe sau câte drumuri la casierie faci, plafonul se aplică pe ansamblu.

Ce înseamnă, concret, plafonul de 5.000 lei între firme

Legea vorbește despre „plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană” la încasări și „plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de 10.000 lei/zi” la plăți.

Tradus în viața reală, asta înseamnă așa:

  • Dacă ai o factură de 3.500 lei, o poți încasa sau plăti cash integral în ziua respectivă.
  • Dacă ai o factură de 9.000 lei către un furnizor, în ziua X poți achita cash 5.000 lei, iar restul de 4.000 lei doar prin bancă sau alt instrument fără numerar.
  • Dacă în aceeași zi vrei să mai plătești cash alți furnizori, toate plățile cumulate nu trebuie să depășească 10.000 lei pe zi.

Important: limita nu este per factură, ci per persoană juridică și per zi. Dacă ai trei facturi mici către același partener, suma încasată sau plătită cash în acea zi nu poate sări peste 5.000 lei.

Fragmentarea plăților și a facturilor: ce nu ai voie să faci

Mulți antreprenori se întreabă: „dacă am o factură de 20.000 lei, nu pot să o rup în patru facturi de 5.000 lei și gata?”. Aici legea e foarte clară: este interzisă fragmentarea încasărilor sau plăților în numerar și divizarea facturilor dacă scopul este evitarea plafoanelor. Textul referitor la interdicția fragmentării apare explicit într-un proiect de modificare și apoi în forma consolidată a Legii 70/2015.

Exemple de situații care pot ridica probleme la un control:

  • Ai o singură livrare de marfă de 25.000 lei și emiti cinci facturi de 5.000 lei în aceeași zi, doar ca să poți încasa totul cash.
  • Clientul vine cu 8.000 lei cash și propui „hai să scriem două chitanțe, una azi și una cu data de ieri”.
  • Împarți aceeași livrare între două firme „prietene” doar pe hârtie, ca să dublezi plafonul.

Toate aceste artificii sunt riscante. Legea permite cash în limite clare, dar nu tolerează jocurile contabile făcute doar ca să ocolești plafonul. Dacă inspectorii fiscali demonstrează că a existat intenția de eludare, poți ajunge la amenzi consistente și recalculări.

Numerar, casierie și avansuri spre decontare

Legea 70/2015 nu reglementează doar tranzacțiile directe firmă – firmă, ci și anumite situații conexe. Un exemplu important este plafonul pentru avansuri spre decontare</strong: plățile din avansuri spre decontare sunt permise în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei pentru fiecare persoană care primește avansurile.

Câteva idei practice:

  • Dacă trimiți un angajat să cumpere materiale, poți să îi dai cash în contul unui avans, dar valoarea maximă cheltuită în numerar într-o zi, pe baza acelor avansuri, trebuie să respecte plafonul de 5.000 lei per persoană.
  • Chiar dacă angajatul plătește mai mulți furnizori, fiecare plată în parte trebuie să respecte și plafonul unei tranzacții între firme.

În paralel cu plafoanele de tranzacții, multe firme urmăresc și soldul maxim de casierie, abordat de consultanți fiscali în ghiduri recente pentru 2026. De regulă, se recomandă să nu lași sume mari în casierie, tocmai ca să ai o trasabilitate mai clară și să nu intri în zona de suspiciune la un control.

Relația firmă – persoană fizică: atenție la alte plafoane

Chiar dacă subiectul central sunt plățile cash între firme, în practică, multe companii combină fluxurile: facturi către alte firme, dar și încasări de la persoane fizice sau dividende către asociați. Legea tratează separat aceste situații.

Conform formei actualizate a Legii 70/2015, operațiunile de încasări și plăți în numerar între agenți economici și persoane fizice (livrări de bunuri, prestări servicii, dividende, cesiuni de creanțe, împrumuturi etc.) au plafon zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană fizică.

Așadar:

  • Dacă vinzi către o persoană fizică, poți încasa cash maximum 10.000 lei pe zi de la acea persoană.
  • Dacă plătești dividende asociatului în numerar, plafonul zilnic este, de asemenea, 10.000 lei/persoană.

Este tentant să „amesteci” aceste reguli ca să negociezi cu furnizorii sau clienții, dar contabilitatea trebuie să fie limpede: alt plafon pentru firmă – firmă, alt plafon pentru firmă – persoană fizică.

Ce amenzi riști dacă depășești plafonul de numerar

Legislația privind numerarul nu e deloc teoretică, este însoțită de sancțiuni concrete. Modificările recente, explicate în ghiduri de specialitate bazate pe Legea 70/2015 și pe actele care o modifică, indică faptul că depășirea plafoanelor poate atrage amenzi calculate ca procent semnificativ (de exemplu 25%) din suma care depășește plafonul, pe lângă alte sancțiuni posibile.

Chiar dacă nu ți se pare dramatic să mai încasezi „doar” 2.000 lei peste limită, la un control suma aceea devine brusc foarte importantă, pentru că pe ea se aplică procentul de sancționare. În plus, inspectorii se uită și la istoricul operațiunilor, la pattern-uri de fragmentare și la felul în care ții evidența chitanțelor.

Cum să folosești inteligent numerarul între firme

Numerarul nu a dispărut din business, oricât am vorbi de plăți online și aplicații. Dar, dacă vrei să dormi liniștit când vine rândul tău la control, merită să îl folosești cu cap.

Câteva recomandări practice, desprinse din modul în care se aplică în teren Legea 70/2015:

  • Setează intern o politică de numerar, în care contează nu doar plafonul legal, ci și apetitul tău de risc. Poți decide, de exemplu, să nu depășești 4.000 lei/furnizor/zi, chiar dacă legea îți permite 5.000.
  • Folosește banca pentru sumele mari. Oricât de „complicată” ți se pare relația cu banca, un transfer bine documentat te scapă de discuții ulterioare cu ANAF pe tema numerarului.
  • Instruiți casierii și persoanele care gestionează avansuri. De multe, nu patronul greșește, ci angajatul care „nu știa” de plafon și a încasat prea mult.
  • Nu te juca cu datele chitanțelor. Orice „ajustare” de acest fel e foarte ușor de observat la o verificare a fluxurilor zilnice.

În loc să privești plafoanele ca pe o piedică, poți să le folosești ca pe un filtru sănătos: tot ce trece de un anumit nivel merge prin bancă, unde ai oricum un istoric clar și documente bine puse la punct.

Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și sunt bazate pe forma actuală, la 24 august 2026, a Legii nr. 70/2015 și a actelor normative conexe, precum și pe interpretări publicate de profesioniști din domeniul fiscal. Ele nu înlocuiesc consultanța oferită de un contabil autorizat sau de un consultant fiscal, care poate analiza situația concretă a firmei tale.

Într-un mediu în care controalele fiscale se înăspresc, cine își cunoaște bine limitele pentru numerar are un avantaj real. Nu doar că eviți amenzile, dar îți construiești un business mai transparent, în care nu stai cu emoții de fiecare dată când auzi de o nouă campanie ANAF., sincer, liniștea asta face mai mult decât câteva mii de lei plătiți „pe loc, cash”.