Fulgii de zăpadă au fascinat întotdeauna oamenii prin delicatețea și unicitatea lor. De-a lungul timpului, au apărut relatări despre fulgi de dimensiuni impresionante, însă una dintre cele mai notabile povești este cea a unui fulg uriaș observat în secolul al XIX-lea. În acest articol, vom explora detaliile acestei relatări și vom analiza veridicitatea sa.
Relatarea din Montana, 1887
Contextul observației
În data de 28 ianuarie 1887, în Fort Keogh, statul Montana, SUA, fermierul Matt Coleman a raportat observarea unui fulg de zăpadă de dimensiuni neobișnuite. Conform mărturiei sale, fulgul avea un diametru de 38,1 centimetri și o grosime de 20,3 centimetri. Această observație a fost ulterior inclusă în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cel mai mare fulg de zăpadă înregistrat vreodată.
Descrierea fulgului
Coleman a descris fulgul ca având dimensiunea unei „oale de lapte”, sugerând o mărime considerabilă. Deși nu există fotografii sau dovezi fizice care să susțină această afirmație, relatarea a persistat de-a lungul decadelor, stârnind curiozitatea și scepticismul comunității științifice.
Analiza științifică
Formarea fulgilor de zăpadă
Fulgii de zăpadă se formează atunci când vaporii de apă din atmosferă se condensează și îngheață în jurul unor particule microscopice, precum praful sau polenul. Structura și dimensiunea unui fulg depind de condițiile atmosferice, în special de temperatură și umiditate. În general, fulgii au dimensiuni mici, cu diametre cuprinse între 2 și 4 milimetri.
Posibilitatea formării unui fulg uriaș
În condiții specifice, fulgii de zăpadă se pot aglomera, formând structuri mai mari. Acest fenomen este favorizat de temperaturi apropiate de punctul de îngheț și de o umiditate ridicată, care permit fulgilor să se lipească între ei înainte de a atinge solul. Cu toate acestea, formarea unui fulg cu diametrul de 38,1 centimetri și grosimea de 20,3 centimetri ar necesita condiții extrem de rare și particulare.
Scepticismul comunității științifice
Lipsa dovezilor concrete și a documentației vizuale face ca această relatare să fie privită cu scepticism. Deși Cartea Recordurilor Guinness a consemnat observația, mulți experți consideră că este posibil ca fermierul să fi exagerat dimensiunile sau să fi confundat o aglomerare de fulgi cu un singur fulg de zăpadă.
