Televizorul, această variantă modernă a „globului de cristal” prin care putem privi în lumea dezlănțuită, a captivat omenirea de aproape un secol. De la primele dispozitive catodice până la televizoarele digitale de astăzi, istoria televizorului a fost marcată de evenimente care au dărâmat guverne, amplificat revoluții și, în același timp, ne-au oferit plăcerea vinovată de a afla detalii despre viața celebrităților. Fie că privim o emisiune de știri, un documentar despre animale sau un show de tipul Big Brother, există momente în care nu ne putem dezlipi de micul ecran. Astăzi, televizoarele nu doar că se conectează la internet, dar pot fi controlate și prin intermediul comenzii vocale.
Inceputurile Televizorului: De la John Logie Baird la Primul Televizor
La începutul secolului al XX-lea, ziarele erau la modă, dar apoi radioul și-a făcut treptat intrarea pe scena mediatică. Totuși, prima demonstrație a unei transmisii de televiziune a avut loc abia în 1926, și poartă semnătura lui John Logie Baird, un inginer scoțian. Baird a fost influențat de descoperirile lui Willoughbi Smith, care în 1873 a identificat fotoconductivitatea seleniului și de Paul Gottlieb Nipkow, care în 1884 a pus bazele primului televizor electromecanic, prin utilizarea principiului discului rotativ. Astfel, în 1927, Baird a transmis primul semnal televizat pe o distanță de 705 km, între Londra și Glasgow, iar în 1928, compania sa a reușit să realizeze prima transmisie televizată transatlantică de la Londra la New York.
Plin de entuziasm, Baird a contribuit la dezvoltarea tehnologiei în Germania, în 1929. În același an, împreună cu Bernard Natan, a pus bazele primei companii de televiziune din Franța. În același an, a fost vândut și primul televizor, care în termeni actuali ar costa în jur de 12 mii de dolari.
Cu toate acestea, Marea Britanie rămâne în istorie. Pe 2 noiembrie 1936, BBC a început transmisia primului serviciu de televiziune publică din lume, din Palatul londonez Alexandra. Astfel, micul ecran a ajuns în casele tuturor.
Democratizarea Televizorului: De la Radiourile Modificate la Primele Televizoare
La începuturile sale, televizorul era un lux destinat celor cu bani. Cu timpul însă, a devenit accesibil și în locuințele oamenilor cu venituri medii. La început, televizorul nu era chiar un televizor, ci mai degrabă un radio modificat. În Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, primele televizoare au fost vândute în sistem comercial în perioada 1928-1934. Primele televizoare vândute au fost cele ale lui Baird, în Marea Britanie, în 1928. Practic, acestea erau radiouri la care se adăuga un dispozitiv TV constând într-un tub de neon în spatele unui disc rotativ mecanic (discul Nipkow), cu o spirală cu aperturi care produceau o imagine de mărimea unui timbru, dublată prin intermediul unei lupe. Primul televizor „Televisor”, fabricat între anii 1930-1933, este considerat primul televizor produs în masă. Mii de astfel de unități au ajuns în acea perioadă la publicul larg. Trecerea la tubul catodic s-a făcut în 1934 de către firma Telefunken din Germania. Ulterior, tehnologia tubului catodic a fost dezvoltată în Franța (1936), Marea Britanie (1936) și Statele Unite ale Americii (1938). Înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, 19.000 de televizoare electronice au fost fabricate în Marea Britanie și 1600 în Germania. În Statele Unite ale Americii, utilizarea televizorului a explodat după cel de-Al Doilea Război Mondial, datorită avansului tehnologic și expansiunii rețelelor de televiziune din vest, ceea ce a dus la scăderea prețurilor aparatelor. În 1947, Motorola a introdus pe piață televizorul VT-71, primul televizor sub 200 de dolari. Până în anul 1962, 90% din populația americană avea câte un televizor în casă.
Cu toate acestea, scepticii nu au întârziat să apară. Chiar și directorul executiv al companiei 20th Century Fox, Darryl Zanuck, nu a crezut în noua tehnologie. Istoria avea să-l contrazică.
Diferite Standarde Tehnice: De la Diferențele în Rezoluție la Trecerea la Tuburile Electronice
Tehnologia televizoarelor a evoluat diferit în diverse țări, în funcție de standardele tehnice adoptate. De exemplu, Franța a adoptat initial standardul german, cu 441 de linii, crescând ulterior la 819 linii, aproape dublu față de rezoluția folosită de britanici, cu 405 linii. În anii ’60, majoritatea televizoarelor foloseau exclusiv tuburi electronice cu vid, fapt care le făcea relativ grele și instabile. La începutul anilor ’70, au apărut televizoarele cu piese solide, cum ar fi tranzistoarele, diodele și cipurile, ceea ce a permis îmbunătățirea calității imaginii.
Un alt moment important în istoria televizoarelor a fost trecerea de la televizoarele alb-negru la cele color. Samuel Goldwyn, un producător american, a spus în trecut că nu crede în televiziunea color până nu o vede în alb-negru. Cu toate acestea, în 1971, numărul televizoarelor color vândute în SUA a depășit numărul celor alb-negru. În alte țări, trecerea la televizoarele color s-a produs mai încet. De exemplu, în Europa de Vest, pasul s-a făcut abia în anii ’80. Primul televizor color a fost produs de către Toshiba în 1959 și era disponibil pentru cumpărare din 1960. Telecomanda a fost o altă inovație importantă în industria televizoarelor. Zenith Radio Corporation a creat prima telecomandă TV în 1950, denumită „Lazy Bone”. Aceasta avea funcții de pornire și oprire a televizorului și de schimbare a canalelor. În anii ’80, telecomenzile cu infraroșu au înlocuit cele clasice cu cablu.
Evoluția Tehnologică a Televizorului: De la Standardul HDTV la Televizoarele LED și OLED
După apariția televizoarelor color cu telecomandă, istoria televizorului a avut parte de noi inovații și tehnologii. Astăzi, marii producători văd televizorul ca fiind piesa centrală a unei locuințe. Nu este doar un aparat care recepționează semnalul TV, ci o întreagă mașinărie care ne permite să vizionăm videoclipuri pe YouTube, să navigăm pe internet și să privim fotografiile din vacanță. De-a lungul timpului, au apărut standardele S-Video sau Video Complex, iar televizoarele au început să vină cu multiple intrări și ieșiri suplimentare, necesare astăzi pentru consolele de jocuri și playere. În același timp, televizoarele au evoluat și către tehnologia HDTV, chiar dacă tehnologia LCD a apărut încă din 1988. În acea perioadă, existau dispozitive mici de mână, cu ecran alb-negru, care nu puteau expune rezoluția de 480 de linii. Treptat, s-a renunțat complet la tehnologia analogică de transmisie TV, începând cu 2006, într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Astăzi, televizoarele LED, OLED și plasma sunt cele mai populare opțiuni pe piață. Fiecare dintre ele oferă avantaje specifice. De exemplu, plasmele au un unghi de vizualizare ridicat, timp de răspuns mai scurt, o rată mai bună a contrastului și o fidelitate a culorilor mai ridicată. LCD-urile, pe de altă parte, oferă o luminozitate mai bună, un consum de energie redus și un preț mai accesibil. Televizoarele LED sunt ultrasubțiri, au un consum mic de curent, o durată de viață mare, culori vii și naturale și o poluare scăzută a mediului. În schimb, unghiul de vizualizare este mai mic decât în cazul plasmelor. Televizoarele OLED renunță la iluminarea cu cristale lichide folosită în televizoarele cu LED, utilizând diode organice emitatoare de lumină. Acestea nu mai funcționează pe sistemul de iluminare din spate al ecranului, ci pe emiterea luminii în momentul contactului cu un curent electric. Tehnologia OLED este încă recentă și, prin urmare, are cel mai ridicat preț. Totodată, televizoarele 3D au devenit din ce în ce mai populare, odată cu apariția filmelor 3D în cinematografe. Astăzi, există soluții și pentru consumul de conținut 3D în confortul propriilor locuințe.
Ce Ne Așteaptă în Viitor: De la Autostereoscopie la Televizoarele 3D Fără Ochelari
Probabil că peste 5 sau 10 ani, cei care nu vor avea un televizor 3D în casă nu vor fi considerați în rândul lumii. Tehnologia 3D evoluează rapid, tocmai pentru că este spectaculoasă. Cu toate că conceptul pare a fi desprins dintr-un film SF, ideea imaginilor tridimensionale a apărut încă din 1830. În prezent, se lucrează intens la dezvoltarea autostereoscopiei, care presupune vizualizarea de conținut 3D fără ochelari speciali. De asemenea, există metode prin care televizorul poate deveni un adevărat server media, redând diferite fișiere direct de pe dispozitive de memorie. Numărul conexiunilor și al diferitelor intrări și ieșiri ale unui televizor, precum și posibilitatea de conectare la internet prin cablu de rețea sau Wi-Fi, ridică multe cerințe și așteptări din partea consumatorilor de astăzi, dar și provocări pentru dezvoltatorii de tehnologii TV, care sunt nevoiți să facă progrese constante. Cu toate acestea, viitorul televizoarelor este promițător și plin de surprize.
Istoria televizorului este o poveste fascinantă de inovații și progrese tehnologice. De la primele dispozitive catodice la televizoarele moderne, tehnologia a revoluționat modul în care privim și înțelegem lumea. De la televizoarele alb-negru la cele color, de la tuburile electronice la tehnologia LCD, LED și OLED, televizoarele au evoluat constant pentru a ne oferi o experiență vizuală tot mai plăcută și captivantă. În viitorul apropiat, televizoarele 3D fără ochelari și autostereoscopia promit să ne transporte într-o lume virtuală fascinantă. Cu siguranță, istoria televizorului este departe de a se încheia, iar noi inovații și tehnologii ne așteaptă în continuare.
