România e campioană la construit stadioane, dar e repetentă când vine vorba de a-și dota Marina Militară. Expertul în securitate Marius Ghincea crede că România și aliații nu au deprins lecțiile războiului din Ucraina, deși se întrec în declarații pompoase.
România nu se mai oprește din construit stadioane și săli de sport, dar nu e capabilă să investească în câteva vase de luptă, pentru a nu fi vulnerabilă în fața unui ipotetic atac dinspre Răsărit.
Expertul în securitate europeană Marius Ghincea, cercetător la Insitutul European Universitar de la Florența și la Universitatea ETH Zurich, universitate de top 10 la nivel mondial, spune că elitele nu realizează pe deplin în ce context ne aflăm, deși este evident că avem un război la graniță. Din această cauză, securitatea țării nu este pe primul plan, așa cum ar fi normal, mai ales în astfel de vremuri.
Suntem pregătiți doar la nivel declarativ
„Într-adevăr, elitele politice românești nu par să fie conectate suficient la realitatea actuală. Când spun asta mă gândesc că s-au obișnuit cu situația din Ucraina, iar în mod cert ei consideră că această situație nu are implicații directe atât de grave pentru Români. Din acest motiv, probabil că se gândesc că nu avem nevoie neapărat de corvete și au mai degrabă alte pritorități. În logica lor, e mai bine să investim în stadioane decât în tancuri”, spune Ghincea.
Realitățile din Ucraina au dezvăluit un aspect despre care în România, dar și în celelalte țări aliate se vorbește cel mult în șoaptă, ceea ce arată că nu e suficient conștientizat. Așa cum e diresc, în cazul unui ipotetic atac, România, dar și orice altă țară de pe flancul estic al NATO ar cere automat ajutorul aliaților. Doar că, până la sosirea unor ajutoare serioase, aceste țări, inclusiv România, ar trebui să fie capabile să reziste singure un timp. Nu este foarte clar de cât timp ar fi nevoie, însă cel puțin în cazul României aliații ar avea unele probleme în a-și transporta trupele și blindatele grele, din cauza infrastructurii deficitare. Iar vestea proastă este că un atac pe mare ne-ar prinde complet descoperiți, în condițiile în care România are în acest moment doar nave de război vechi, mai degrabă potrivite pentru muzeu decât pentru o ripostă serioasă.
„Înainte să cerem ajutorul aliaților, trebuie să ne putem ajuta și singuri, să ne făcem noi primii treaba. Și văd că într-adevăr se fac niște achiziții, se investește în tehnologie militară, dar nu s-a făcut tot ce trebuia. Dacă am fi atacați, ajutorul ar veni dinspre Vest, pe la unguri, iar aici trebuie să te gândești cum procedezi, indiferent că aduci tancuri, avioane și așa mai departe. Avem o problemă de conectivitate, mai ales la Marea Neagră, la care statul trebuie să lucreze împreună cu aliații. Pentru că este o problemă serioasă de conectivitate și de transport, în ceea ce privește apărarea colectivă, transnațională, la nivel european”, adaugă Ghincea.
Decurajarea prin negare, necesară în fața Rusiei
Mai presus de orice, România și aliații trebuie să pună accentul pe partea de decurajare a oricărui potențial inamic, incluzând aici și Federația Rusă. Iar NATO, dar și România ar fi trebuit să învețe lecția războiului din Ucraina, anume că teritoriile odată pierdute pot fi cu greu sau chiar aproape imposibil de recuperat. Iar cel mai bun exemplu este cel al Ucrainei. Astfel, rușii au ocupat circa 20% din suprafața Ucrainei, iar în trei de ani de război ucrainenii nu au reușit să recupereze teritoriile pierdute, ba mai mult, rușii continuă să avanseze și în prezent. NATO și România ar trebui să țină cont de ceea ce se întâmplă în Ucraina și să treacă la fapte, pentru a descuraja orice potențială agresiune. Pentru că, spune Marius Ghincea, este mult mai ușor de prevenit un război decât de dus campanii sângeroase pentru eliberarea unor teritorii ocupate de inamic.
„Aș spune că de departe cel mai important ar fi să trecem la partea de descurajare. Pentru că nu vrem să ajungem în situația să fim obligați să ne apărăm, nu vrem război, ci vrem să descurajăm din start orice fel de atac. Iar aici este vorba de faptul că NATO și România vorbesc despre descurajarea Rusiei, dar concret se face mai puțin decât se vorbește. Trebuie plecat de la premisa că dacă ar avea loc o invazie, NATO ar trebui să aloce, să aducă mai multe resurse din Vestul Europei și SUA decât au rușii. Iar acest lucru ar fi complicat în condițiile actuale în care vedem că în Ucraina, după ce a pierdut o parte importantă din propriul teritoriu, e foarte greu să-l recupereze și nu știm dacă va reuși. Deci din punctul acesta de vedere, NATO merge sau ar trebui să meargă către o nouă noțiune, o nouă înțelegere descurajării, care se numește descurajare prin negare”, subliniază el.
Ce înseamnă descurajarea prin negare
Marius Ghincea explică acest concept, descurajarea prin negare și este de părere că mai sunt foarte multe de făcut în acest sens.
„Descurajare prin negare înseamnă ca NATO să aducă aici trupe într-un număr mult mai mare decât până acum, dar și tehnică militară. Asta înseamnă desigur cheltuieli militare mult mai mari și o mai mare integrare a planurilor de război americane și aliate. Iar partea proastă este că nu este suficient atât cât s-a făcut până acum. Vedem că nici în statele membre NATO din Europa, chiar și în cele vestice, nu se investește cât ar trebui în capabilitățile necesare pentru a descuraja Rusia. Iar România nici nu poate să cheltuiască pentru apărare cei 2% sau 2,5% din PIB pe care și-a propus scriptic, totul rămâne pe hârtie. Așa că ne place sau nu ne place, asta înseamnă că descurajarea noastră s-ar putea să nu fie atât de credibilă din perspectiva Federației Ruse, pentru că nu avem suficiente capabilități și nu avem nici posibilitatea ca acele capabilități să fie aduse la timp în zona noastră”, explică Marius Ghincea.
Astfel, în cazul unei ofensive susținute a Rusiei, invadatorii ar putea să ocupe teritorii întinse, în România, Polonia ori în statele baltice. Iar asta ar însemna un lung și istovitor război de eliberare, cu pierderi enorme de vieți omenești, inclusiv civili, și cu orașe întregi pulverizate.
„Vedem ce s-a întâmplat în Ucraina. Asta s-ar întâmpla cu siguranță dacă am fi ocupați, ar trebui să luptăm să eliberăm teritoriile pierdute. Chiar și cu ajutorul aliaților ar fi foarte greu. Nu trebuie să se ajungă aici sub nicio formă și putem preveni asta, putem să-i descurajăm și să prevenim orice conflict. Dar e nevoie de mai mult decât până acum”, avertizează Marius Ghincea.
E timpul pentru fapte, nu vorbe
Pentru acest lucru trebuie, însă, mai mult ca oricând să se treacă la fapte. Inclusiv aliații României ar trebui să conștientizeze mai serios că flancul estic necesită investiții costisitoare în apărare. Și că punând umărul la apărarea Europei de Est, se apără și pe ei înșiși. În același timp, diplomația română și militarii români trebuie să fie mai convingători și să le explice aliaților de ce nu mai este timpul declarațiilor protocolare și a încurajărilor, ci e nevoie de o prezență militară sporită în această regiune.
„Soluția ar putea fi creșterea semnificativă a prezenței militare aliate în România, Polonia și Baltice. În sensul în care de la cei 5.000 de soldați NATO pe care îi avem în România să se ajungă într-un timp cât mai scurt la cel puțin 20.000. Și am avea nevoie ca tehnica militară ocidentală să fie stabilită permanent în țările est europene. Rușii doar așa pot fi descurajați și doar așa putem fi siguri 100% că vom avea mereu pace”, expune Ghincea.
Însă și România, nu numai NATO, va trebui să-și facă partea sa de treabă, iar aici politicienii și statul pe care îl reprezintă au rămas corigenți.
„Nu numai NATO, ci și statul român trebuie să-și facă treaba și să rezolve niște probleme cruciale. Revin la ideea că la Marea Neagă, spre exemplu, vedem că este un dezastru. Am eșuat în toate încercările noastre de a achiziționa corvetele pe care le voiam de atâția ani. Politicul nu are o percepție a amenințării, nu realizează pe deplin riscurile existente, iar atunci nu există nimic care să-i facă, să-i stimuleze să investească mai mult în apărare și securitate. Rezultatul este că se preocupă mai mult de chestiuni cu care să atragă voturi. Eu cred că suntem în momentul în care trebuie să existe niște priorități și să se țină cont de tot ceea ce se întâmplă nu departe de noi, ci practic la granițele noastre. Pentru că e mai ușor să prevenim orice posibilă problemă decât să ne confruntăm cu ea”, punctează Marius Ghincea.
Sursă știre expresspress.ro
