Israelul a reluat ostilitățile împotriva Hamas în Fâșia Gaza după ce Israelul a acuzat grupul palestinian islamist de încălcarea condițiilor unui armistițiu temporar de șapte zile, prin lansarea de atacuri asupra teritoriului israelian, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Armistițiul de șapte zile, între Israelul și Hamas a început pe 24 noiembrie și a fost extins de două ori, a facilitat un schimb de ostatici și a permis intrarea ajutorului umanitar în enclava devastată.
Cu o oră înainte de încheierea acordului de încetare a focului la ora locală 07:00 (05.00 GMT), Israelul a declarat că a interceptat o rachetă trasă dinspre Fâşia Gaza. Sirenele care avertizează în caz de atac aerian au răsunat din nou vineri dimineaţă în zonele israeliene din apropierea Fâşiei Gaza, cu doar câteva minute înainte de termenul limită, a declarat armata israeliană.
Sistemul de apărare antiaeriană a „interceptat cu succes un tir dinspre Fâşia Gaza”, a indicat într-un mesaj către presă armata israeliană, cu puţin peste o oră înainte de expirarea încetării focului, care putea fi reînnoită.
Contactată de AFP, armata israeliană a declarat că acesta a fost al doilea tir cu rachetă de la începutul încetării focului în 24 noiembrie, primul având loc la scurt timp după declararea pauzei în lupte, fără să o facă să deraieze. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Hamas şi nicio grupare nu a revendicat deocamdată tirul.
Israelienii au deschis focut după expirarea acordului
Ulterior, media palestiniene au transmis că lovituri aeriene şi de artilerie israeliene au avut loc în întreaga enclavă după expirarea încetării focului. Qatarul şi Egiptul au depus eforturi intense pentru a prelungi armistiţiul în urma schimbului de joi a ultimului lot de opt ostatici şi 30 de deţinuţi palestinieni.
Israelul stabilise anterior eliberarea a 10 ostatici pe zi ca fiind minimul pe care l-ar accepta pentru a întrerupe asaltul terestru şi bombardamentele.
„Suntem pregătiţi pentru toate posibilităţile. Fără asta, ne întoarcem la luptă”, a declarat Mark Regev, consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu, la CNN, înainte de expirarea acordului de încetare a focului.
Israelul a jurat să anihileze Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza, ca răspuns la atacul de o brutalitate fără precedent comis în 7 octombrie în comunităţile din sudul Israelului de comandouri ale grupării, care – potrivit părţii israeliene – au ucis cel puţin 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 240.
Israelul a ripostat cu bombardamente intense şi un asalt terestru. Guvernul Hamas susţine că peste 15.000 de locuitori din Fâşia Gaza au fost ucişi în urma acestor bombardamente. Astfel în pauza în lupte de o săptămână, au fost eliberaţi 105 ostatici şi 240 de deţinuţi palestinieni, conform Reuters.
În acelaşi timp, aceasta a facilitat intrarea unor ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, după ce o mare parte din teritoriul de coastă cu 2,3 milioane de locuitori a fost devastat în urma bombardamentelor israeliene.
Mai mult combustibil şi 56 de camioane cu provizii umanitare au intrat joi în Gaza, au anunţat Ministerul israelian al Apărării şi societatea Semilună Roşie palestiniană. Dar livrările de alimente, apă, medicamente şi combustibil rămân cu mult sub nivelul necesar, afirmă lucrătorii umanitari.
Blinken, îngrijorat pentru sudul Gazei
În cadrul unei reuniuni de urgenţă la Amman, regele Abdullah al Iordaniei a îndemnat joi oficialii ONU şi organizaţiile internaţionale să exercite presiuni asupra Israelului pentru a permite accesul mai multor ajutoare în enclava asediată, potrivit unor delegaţi. Când acordul de încetare a focului a intrat în vigoare pentru prima dată în urmă cu o săptămână, Israelul se pregătea să îşi concentreze operaţiunea în sudul Fâşiei Gaza, după un asalt de şapte săptămâni în nord.
Secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în Israel în cea de-a treia sa vizită în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, a declarat că i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că Israelul nu poate repeta în sudul Fâşiei Gaza pierderile masive de vieţi omeneşti civile şi strămutarea locuitorilor pe care le-a provocat în nord
„Iar guvernul israelian a fost de acord cu această abordare”, a spus el. Aceasta prevede măsuri concrete pentru a evita deteriorarea infrastructurii critice, cum ar fi spitalele şi instalaţiile de apă şi stabilirea clară a zonelor sigure, afirmase Blinken.
Sursă știre expresspress.ro