Monopolul rus al conductelor de petrol Transneft a avertizat companiile producătoare că ar putea fi nevoite să-și reducă producția în urma atacurilor cu drone ale Ucrainei asupra porturilor și rafinăriilor critice de export, au declarat marți trei surse din industrie, pentru agenția de presă Reuters.

Rusia este pe punctul de a lua o decizie neașteptată, după atacurile cu drone ale Ucrainei care i-au lovit cel puțin 10 rafinării. Într-un comunicat publicat pe site-ul său, Transneft a descris știrea Reuters ca fiind „falsă” și parte a „războiului informațional” al Occidentului împotriva Rusiei.

Începând din august, Kievul și-a intensificat atacurile asupra activelor energetice rusești din, în încercarea de a împiedica eforturile de război ale Moscovei în Ucraina și de a reduce veniturile Kremlinului, în contextul în care încercările de a pune capăt conflictului prin negocieri de pace au ajuns într-un impas.

Sursa principală de finanțare a Rusiei

Veniturile din petrol și gaze naturale au reprezentat între o treime și jumătate din veniturile totale ale bugetului federal al Rusiei în ultimul deceniu, făcând din acest sector cea mai importantă sursă de finanțare a guvernului.

Dronele ucrainene au lovit cel puțin 10 rafinării – reducând capacitatea de rafinare a Rusiei cu aproape o cincime la un moment dat – și au avariat principalele porturi din Marea Baltică, Ust-Luga și Primorsk, au declarat oficiali militari ucraineni și surse din industria rusă.

Autoritățile ruse nu au comentat public amploarea pagubelor sau impactul acestora asupra producției și exporturilor.

Cu toate acestea, Transneft, care gestionează peste 80% din totalul petrolului extras în Rusia, a restricționat în ultimele zile capacitatea companiilor petroliere de a stoca țiței în sistemul său de conducte, au declarat pentru Reuters două surse din industrie apropiate companiilor petroliere rusești.

Transneft i-a avertizat, de asemenea, pe producători că ar putea fi nevoită să accepte mai puțin petrol dacă infrastructura sa suferă daune suplimentare, au spus cele două surse.

Atacurile ar putea forța Rusia, care deține o cotă de 9% în ceea ce privește producția mondială de petrol, să reducă în cele din urmă producția, au declarat cele două surse și o a treia sursă familiarizată cu operațiunile de pompare a petrolului.

Cele trei surse au cerut protecția anonimatului, pe fondul sensibilității problemei.

„Apariția unor astfel de știri false cu referire la unele surse anonime din complexul rus de combustibili și energie cauzează prejudicii imaginii PAO Transneft”, a afirmat Transneft, în comunicatul său.

„Acest lucru poate fi cauzat doar de încercările de destabilizare a situației în cadrul războiului informațional declanșat de Occident împotriva Federației Ruse”, a adăugat compania.

„Sancțiunile care funcționează cel mai rapid”

Occidentul a impus sancțiuni succesive Rusiei din cauza invadăriiUcrainei, concentrându-se în special pe sectorul petrolier și al gazelor naturale. Moscova a reușit însă să redirecționeze majoritatea exporturilor de petrol către Asia, unde India și China sunt principalii cumpărători.

Săptămâna trecută, drone ucrainene au lovit, pentru prima dată de la începutul războiului, cel mai mare port petrolier al Rusiei, Primorsk, forțând temporar închiderea operațiunilor de acolo.

Portul Primorsk are capacitatea de a exporta peste 1 milion de barili de petrol pe zi, sau mai mult de 10% din producția totală de petrol a Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au provocat pagube semnificative și a calificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești drept „sancțiunile care funcționează cel mai rapid”.

Reuters menționează că nu a putut verifica amploarea pagubelor provocate de atacurile ucrainene cu drone.

Spre deosebire de Arabia Saudită, principalul producător din cadrul OPEC, Rusia nu are o capacitate semnificativă de stocare a petrolului.

Portul Primorsk și-a reluat parțial operațiunile sâmbătă, deși nu este clar cât timp va dura finalizarea reparațiilor, au declarat cele două surse.

Rusia pierduse deja o parte din capacitatea de export de petrol în urma unui alt atac cu drone care a vizat terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică în august, potrivit surselor din industrie.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, inclusiv Rusia – un grup cunoscut sub numele de OPEC+ – au crescut producția de țiței începând din aprilie, după ani de reduceri menite să susțină piața petrolului.

Conform ultimului acord OPEC+, cota de producție a petrolului Rusiei urmează să crească la 9,449 milioane de barili pe zi în această lună, de la 9,344 milioane de barili pe zi în august.

„Capacitatea Rusiei de a crește producția de petrol este acum amenințată din cauza capacității limitate de stocare”, a afirmat banca americană J.P. Morgan, într-o notă.

Între timp, Goldman Sachs a scris că întreruperile de la rafinării vor afecta și producția din cauza congestionării stocării de țiței pe fondul funcționării reduse a rafinăriilor.

Ambele bănci estimează că producția va scădea doar într-o manieră modestă, deoarece cumpărătorii asiatici încă mai au apetit pentru țițeiul rusesc.

Alianţa Nord-Atlantică oferă sprijin direct și indirect regimului de la Kiev, astfel că „se poate afirma cu certitudine absolută că NATO luptă împotriva Rusiei”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

„NATO este implicată de facto în acest război”, le-a declarat luni reporterilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Este evident şi nu este nevoie de dovezi suplimentare”, a mai spus el.

Dmitri Peskov a continuat: „NATO oferă sprijin direct și indirect regimului de la Kiev. Se poate afirma cu certitudine absolută că NATO luptă împotriva Rusiei”, a continuat el.

El a mai susținut că europenii împiedică soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina, pentru că ei „nu intenţionează să acorde atenţie cauzelor principale ale crizei”. Totodată el a confirmat că există „o pauză” în procesul de negociere dintre Rusia şi Ucraina. „Într-adevăr, am spus că există o pauză. Această pauză este evidentă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

La o reuniune la Paris la începutul acestei luni, 26 de ţări s-au angajat să contribuie la o misiune de securitate postbelică pentru Ucraina, unele dintre ele cu trupe terestre. Unele ţări europene au lansat ideea că Ucraina, deşi este puţin probabil să fie admisă în NATO în viitorul apropiat, ar putea primi garanţii „de tipul Articolului 5” după un viitor acord de pace, pentru a împiedica Rusia să o atace din nou.

Declarațiile lui Peskov vin într-un context tensionat. NATO a anunţat vineri că va desfăşura mai multe avioane pe flancul estic al alianţei pentru a se proteja împotriva viitoarelor atacuri cu drone, după ce drone rusești au intrat, săptămâna trecută, în spațiul aerian al Poloniei. O dronă a Rusiei a pătruns și în spațiul aerian al României sâmbătă după-amiază și două avioane F-16 au interceptat-o.

De asemenea, comentariile lui Peskov vin și după ce șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a spus că NATO nu este în război cu Rusia, potrivit TASS. El a declarat, vineri, pentru The Guardian că incursiunea recentă a dronelor ruseşti în spaţiul aerian polonez a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacţiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacţie pe scară largă. „Interesant este că toate erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război”, a spus ministrul polonez.

Amenințările lui Medvedev

Anterior declarației lui Peskov, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova va lua măsuri împotriva statelor europene care vor încerca să confiște activele rusești înghețate.

„Dacă asta se întâmplă, Rusia va urmări până la sfârșitul secolului statele UE, precum și pe degenerații europeni de la Bruxelles și statele UE individuale care încearcă să ne confiște proprietatea”, a amenințat pe Telegram fostul președinte rus Dmitri Medvedev.

Rusia va urmări statele europene „prin toate mijloacele posibile” și în „toate instanțele internaționale și naționale posibile”, dar și „în afara instanțelor”, a declarat Medvedev, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Tot luni, Medvedev a ironizat și noua misiune pentru întărirea flancului estic lansată de NATO, anunțată după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei miercurea trecută.

„M-a amuzat și puternica inițiativă europeană ‘Gardianul estic’. Se pare că asta este tot ce a mai rămas din ‘Coaliția de Voință‘”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, referindu-se la statele care și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina după încheierea conflictului.

Avioane de vânătoare britanice vor efectua misiuni de apărare aeriană deasupra Poloniei pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv dronele, din partea Rusiei, ca parte a misiunii NATO „Eastern Sentry”, a anunțat luni guvernul britanic, potrivit agenției de presă Reuters.

Anunțul vine după incursiunea de săptămâna trecută a celor 19 drone rusești în spațiul aerian polonez.

Avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale britanice (RAF) se vor alătura forțelor aliate, inclusiv din Danemarca, Franța și Germania, pentru a consolida apărarea și descurajarea NATO de-a lungul flancului său estic, menționează guvernul de la Londra, într-un comunicat.

Aceste avioane de luptă vor zbura în zilele următoare în cadrul unor misiuni deasupra Poloniei, a adăugat Executivul condus de laburistul Keir Starmer.

După incidentul legat de pătrunderea dronelor rusești în Polonia, Alianța Nord-Atlantică a anunţat vineri că lansează operaţiunea „Eastern Sentry” („Santinela Estului”) prin care consolidează apărarea flancului estic, punând la dispoziţie inclusiv avioane aliate.

Operațiunea va implica coordonarea și integrarea forțelor terestre și aeriene astfel încât răspunsul la amenințări să fie rapid și eficient. „Eastern Sentry va fi flexibilă și agilă. Va integra bazele aeriene și de la sol va consolida postura alianței de a proteja teritoriul aliat”, a declarat generalul american Alexus G. Grynkewich, care este comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR).

Generalul Grynkewich a precizat că ordinul privind lansarea operațiunii a fost deja lansat astfel încât să fie asigurată o protecție completă și integrată.

„Operațiunea va fi pusă în desfășurare imediat, sub comanda mea”, a adăugat Grynkewich. Pe lângă capacitățile militare puse deja la dispoziție de către Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca, este așteptată și contribuția altor state.

Luni seară, întrebat despre operațiunea „Eastern Sentry”, președintele României, Nicușor Dan, a precizat, într-un interviu acordat Antena 3 CNN: „Există disponibilitatea pentru întărirea flancului estic. Este și o discuție tehnică în care să vedem cât poate contribui fiecare țară care nu e în flancul estic la întărirea acestuia. E o discuție care se va încheia în două-trei săptămâni”.

Moscova și-a etalat puterea militară cu rachete și bombardiere hipersonice

Rusia a anunțat duminica aceasta că a lansat o rachetă de croazieră hipersonică Zircon asupra unei ținte din Marea Barenț și că avioane de vânătoare supersonice Suhoi Su-34 au efectuat atacuri în cadrul unor exerciții militare comune cu Belarus, au relatat anterior agențiile Reuters și Agerpres.

Exercițiul strategic comun „Zapad” („Vest”) al Rusiei cu Belarus a început pe 12 septembrie, având ca scop îmbunătățirea comenzii și coordonării militare în cazul unui atac asupra Rusiei sau Belarusului, a declarat Ministerul Apărării de la Moscova.

Autorități de la Moscova și Minsk au declarat că exercițiile sunt exclusiv defensive și că nu intenționează să atace niciun membru al NATO, deși alianța militară condusă de SUA a anunțat operațiunea „Eastern Sentry” după recenta incursiune a dronelor ruse în Polonia.

Ministerul Apărării rus a publicat imagini cu fregata Amiral Golovko a Flotei de Nord în timp ce lansează o rachetă hipersonică Zircon asupra unei ținte din Marea Barenț. Imaginile arătau o rachetă lansată vertical de pe fregată.

„Conform datelor de monitorizare a obiectivului primite în timp real, ținta a fost distrusă de o lovitură directă”, a transmis ministerul de la Moscova.

Ministerul a precizat că avioane antisubmarin cu rază lungă de acțiune ale corpului mixt de aviație al Flotei de Nord au fost, de asemenea, implicate în exercițiu. Aceeași sursă a menționat că echipajele Su-34 au exersat un bombardament asupra țintelor terestre.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în 2019 că racheta Zircon poate zbura cu o viteză de nouă ori mai mare decât cea a sunetului și poate lovi ținte pe mare și pe uscat la o distanță de peste 1.000 km (600 mile).

Surse mass-media ruse afirmă că racheta, cunoscută sub numele de 3M22 Zircon în Rusia și SS-N-33 de NATO, are o rază de acțiune de 400 km până la 1.000 km, iar masa focosului său este de aproximativ 300-400 kg.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidenţiat duminică seară importanţa dronelor în apărarea ţării sale împotriva invaziei ruse şi i-a oferit Alianţei Nord-Atlantice sprijin în contracararea dronelor ruse, transmite DPA, preluată de Agerpres.

„Cele mai eficiente sancţiuni – sancţiunile care funcţionează cel mai repede – sunt incendiile din rafinăriile de petrol ruseşti, la terminalele lor şi în depozitele de petrol”, a spus şeful statului ucrainean în mesajul său video cotidian, referindu-se la o serie de atacuri ucrainene cu drone contra sectorului petrolier rusesc.

Zelenski a adăugat că aceste atacuri sunt dureroase pentru Rusia şi au impact negativ asupra eforturilor de război ale Moscovei.

Ucraina a atacat recent una din cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de oraşul Sankt Petersburg.

De asemenea, Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este gata să împărtăşească cu NATO experienţa sa în contracararea atacurilor ruse cu drone, după ce recent drone ruse au intrat în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.

„Suntem gata să îi antrenăm pe toţi partenerii în această apărare. Oricine vede că ruşii caută modalităţi de a extinde războiul către teritoriul Poloniei şi al statelor baltice şi că armata rusă testează de asemenea România”, a mai spus preşedintele ucrainean.